IUBIRE ȘI DĂRUIRE. TOTALĂ?

Posted by admin in General

Noi
26

Un sentiment profund de iubire implică și nevoia de a te dărui persoanei iubite și de a-i satisface orice dorință. De regulă, așa începe orice poveste de dragoste, încununată cu o decizie de unire a destinelor pe calea vieții.

Ce se întâmplă ulterior? Familia se mărește și efortul depus pentru a fi la dispoziția tuturor devine din ce în ce mai consistent. Dacă, într-un târziu, persoana care se „dăruiește” începe să obosească și cere ajutor, ar putea primi răspunsul: „Este treaba ta să faci asta!” De ce? Pentru că modelul de relații în interiorul familiei este creat și sedimentat în timp.

Ar putea fi prima etapă a resemnării. Următoarea va veni atunci când, acceptând situația, va aștepta respect și recunoștință:

- Dacă tot nu mă ajutați, măcar păstrați ce am făcut eu și respectați-mi efortul și dăruirea!

Răspunsul ar putea fi:

- Este datoria ta să faci!

Poate chiar și relaționarea în interiorul familiei ar putea fi influențată. Cui îi place să vadă o persoană chinuită și obosită, care – eventual – face și reproșuri? Ca urmare partenerul ar putea prefera să stea mai târziu la birou sau la o cafea (bere) cu prietenii și –de ce nu – cu un partener (parteneră) mai odihnit și surâzător.

Până și copiii (proprii !!) pot să-și caute alte zone de relații, mai plăcute.

Și atunci, ce să fac, să nu mă mai dăruiesc?

Poate că o altă variantă ar fi ca fiecare dintre membrii familiei să participe cu partea sa de dăruire. Fiecare, la nivelul posibilităților sale. Astfel sentimentele de mulțumire, respect reciproc și apartenență ar putea să inflorească.

Și încă ceva: o persoană care se dăruiește, se constituie ea insăși într-un DAR. Printre altele, un dar are două calități: să fie frumos și plăcut – și pe dinafară, și pe dinăuntru.

De mine depinde să-i ofer tot ceea ce are nevoie pentru a îndeplini cele două calități!