Văzându-le pe cele colorate frumos, intens și strălucitor, corpul mi s-a umplut de bucurie. Fiecare celulă a corpului meu s-a hrănit cu această bucurie.
Am ajuns apoi la cele mai puțin colorate, unele chiar întunecate. Ce să fac cu ele? Aș putea să le scot din desagă și să păstrez numai ceea ce este frumos și plăcut. Asta ar însemna să renunț la o parte din viața mea. Ar însemna că in acele perioade nu am trăit. Aș mai fi eu, cel de astăzi fără ele?
Așa că le voi pune câte o fundiță colorată, strălucitoare, le voi strânge cu drag la piept și le voi așeza la un loc cu toate lucrurile mele dragi din desagă. TOATE sunt ale mele și le iubesc.
Parcă desaga a devenit mai ușoară și mai veselă. Am curățat-o frumos și i-am reîmprospătat culorile. Vii, strălucitoare, calde și pline de viață. Si am lăsat toate aceste culori – vii, strălucitoare, calde și pline de viață – să-mi inunde întreg corpul, până la ultima celulă. Acum corpul meu este cald, strălucitor și plin de viață. Împlinit și FERICIT!